De noapte bună

Sunt cu visele și noaptea în brațe.

Mă gândesc la o mie și una de chestii.
Vreau să visez numai lucruri mișto - ca toată lumea de altfel - :-)
Acum am nevoie sa dorm, să visez liniște.

Căldura vine din sufletul meu.
Patul e moale, perna la fel, conștiința liniștită.
Mâine: gata de o nouă zi, o nouă provocare, o nouă revedere... de gânduri noi și cafele bune, de familie și cei dragi, cărți, de joaca împreună cu Alfie cățelul.... de forum și de toate cele, zi de zi, mereu aici, aproape și totuși, atât de departe, mereu aceeași și, totuși, alta.

Mâine, mereu e timp de alte treburi, trebuie întâi timp pentru noi înșine. Dacă nu acum, atunci când!?!?
Că nu aud bine, nici că-mi mai pasă demult. Sunt eu.
Noapte bună!

"Avem timp pentru toate. Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, avem timp sa citim si sa scriem, sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam, avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu. Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele, avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile, avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam, avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem, avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea, avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem. Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta - murim. Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !! Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita. Restul ... depinde de ceilalti. Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie, altora s-ar putea sa nu le pese. Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere, si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi. Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata Ci PE CINE ai. Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute. Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva. Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca, ci cu ceea ce poti tu sa faci. Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor, ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva. Am invatat ca oricum ai taia, orice lucru are doua fete. Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde, s-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi. Am invatat ca poti continua inca mult timp, dupa ce ai spus ca nu mai poti. Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie, indiferent de consecinte. Am invatat ca sunt oameni care te iubesc, dar nu stiu s-o arate. Am invatat ca atunci cand sunt suparat, am DREPTUL sa fiu suparat, dar nu am dreptul sa fiu si rau. Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta, iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata. Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu, nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul. Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten, oricum te va rani din cand in cand, iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta. Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii, cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti. Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea, dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii. Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc. Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc. Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc, si nu faptele sale. Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru. Si pot vedea ceva total diferit. Am invatat ca indiferent de consecinte, cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata. Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore de catre oameni care nici nu te cunosc. Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat, cand te striga un prieten, vei gasi puterea de a-l ajuta. Am invatat ca scrisul, ca si vorbitul, poate linisti durerile sufletesti. Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult, iti sunt luati prea repede ... Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile. Am invatat sa iubesc ca sa pot sa fiu iubit." (O.Paler)

ps: poza este de pe domnu' Gogu

Pentru miresele mele....

.... cele de pe forum, știu ele care :-) Smile, please!! Say Cheese! :-))))(partenerele mele la vorbă, la stresul, nervii și emoțiile pt nuntă, la frecat ridichea pe seama treburilor casnice -când nu avem chef, știiiiu-, la împărtășit bune și rele, sfaturi și hărnicie și alte cele (am uitat inventivitatea, mă scuzați) fără miresoii noștri prin preajmă :-)))) )

Deci, Simo, Dienuk, Puffy, Cat, Floriciki, ButterflyAnna, Clauditza25, Amely, Manu, Carlita, Sweetnicoleta, Keke, Anda2005, IonelaMihaela,Vanessa, Micuta, Elogio și nou-venitele în grupul nostru, poftim de ascultați (mă scuz de pe acum în caz că am uitat pe cineva, neuronii mei nu funcționează azi, hi hi):

Verde

Să-l miros, să merg pe el, să-l am în suflet și ochi. Să fie mult verde ziua, să visez verde, să simt căldura și primăvara. Gândesc la cald azi și la rece mâine.

Mă înfurii pe nimicuri și mă bucur tot de nimicuri.

Vreau să-i pun alui meu în palme liniștea și zilele însorite. Constat că fericirea poate însemna și simpla privire a lui, când mă îmbrățișează, când mâncăm împreună, când facem de toate împreună. Sunt fericită că sunt eu. De-a dreptul haios adevărul, tocmai cînd mă aștept eu mai puțin să recunosc.

Sună atât de clișeizat și, totuși, atât de veridic :-) Mi se pare că zilele și nopțile curg de la sine, cu vîrstele noastre împreună și cu sentimentul că nu suntem singuri. Mi se pare că sunt atât de puerilă și sensibilă și numai a sufletului meu uneori, dar atât de a lui alteori!!!

Agresivitatea mea față de lume, în unele conjuncturi, este agresivitatea eu-lui meu față de ceea ce nu pot accepta/înțelege sau față de ceea ce îmi răpește din teritoriul meu și din timpul celor dragi. Însă faptul că îmi pot fuziona visele cu timpul mă ajută să înțeleg atracția față de lumeși fazele relației de cuplu. faze mișto, faze nervoase, faze faine, pur și simplu, faze fără de care nu putem coexista cu propriile abilități.

Sunt sclava dragostei, timpului, banilor, muncii, sentimentelor față de cei dragi, sclava propriei mele lumi. Dar sunt fericită în irecognoscibilitatea jocurilor de zi cu zi și în alternarea sublimă a ecologiei propriilor mele relații cu timpul, cu anotimpurile, cu vârsta, cu propriul eu!

Vreau verde azi, mâine și tot timpul :-)

SPRING TIME

Zâmbesc.

Și vă spun sincer, am atâtea gânduri și griji în cap!!! Și iar zâmbesc. Dar ce contează astăzi? Azi contează doar zâmbetul meu.
Clar, sunt dusă :-)

*****

Afară miroase alb a suflete mii și mii.

Reamintesc aici o poezie de acum câțiva ani, tot de a mea, care astăzi mi se potrivește perfect, lovindu-mă cu clipa demiurgică a ACUM-ului :-) :

FUGARĂ PRIN SUFLETE

Văd des întruchipări ale influenţelor din minte
însemnând paşii altora poticniţi între pietre de încercare,
parte din piatra cea mare,
parte din timp.
Simt o mulţime de lucruri până obosesc
să fie frumos şi linişte pentru ceilalţi
(aşa pare, lume!)
nu şi pentru mine.
Îmi ucid inconştient instinctul şi simţirea,
fugară prin suflete,
negăsindu-mă iar pe mine.
Am sărit din leagănul limitelor
căutându-mă la răspântii de vise.

(Oana Rovența-Micu, volumul -Înger de octombrie-)
*****

(ps: foto de pe pcwin.com și gutudragos.blogspot.com)

Așa este scris

"Sunt o mie de feluri de a pierde o zi, însă niciunul de a o întoarce înapoi"... "Pentru a-ţi realiza visele, trebuie mai întâi să te trezeşti" (proverbe arabe).

Și eu am o mie de priviri, însă nu știu a le înțelege pe toate... și-s ale mele!

Văd o mulțime de mâini, priviri, chipuri, le înțeleg și nu mă înțeleg pe mine deseori! Mă uit în palmele mele, care mi-e traiectoria?

Nu vreau să știu, vreau să trăiesc ȘI clipa.

(ps: foto de pe Google Image)

Ploaie

Măi oameni buni, eu iubesc ploaia (uneori îi urăsc ritmicitatea).

Aia măruntă, de te seacă la suflet, de te face să visezi cu ochii deschiși, de știe ce-i în sufletul fiecăruia, de știe să-mi ia visul și să-l ducă spre zări.
Plouă mărunt afară, mocănește (vin de pe terasă, deși încă sunt bolnavă și răcită) și, de când stau la casă, ador să-mi trezesc ludicul din mine într-un mod atât de real și lucid. Bre, e atât de fresh uneori!!!
Mă văd ambivalentă, după cum e ziua sau noaptea, după cum e ora sau secunda, aș face o grămadă într-un timp atât de scurt și, pe de altă parte, aș lenevi întruna.
Ploaia asta miroase atât de verde, atât de curat și a nou început! Vine primăvara, e clar (chiar vine!?)
Ce am să fac cu toată dragostea din mine dacă viața nu-i va finaliza traiectoria?!
Ce am să fac cu dependența mea de viață și lume când, de multe ori, caut insistent o singurătate aparte în vocile fără glas?
Ce am să fac cu ploaia conștiinței mele, pentru orice fleac și pentru străduința ipocriziei mele de a fi complexă într-o lume, deseori atât de simplă?
Ploaia e ploaie afară, picătură cu picătură, sunet pe sufletul meu, pe auzul meu, în palmele mele, antrenându-mi inteligența privirii.
Și totul devine, brusc, mai inteligibil, eu perseverând în dizolvarea valorilor cotidiene îndoielnice, spre a primi provocarea schimbării.
Ploaia e destinația mea către lume.



(ps: foto de pe fireflyforest.net și open.salon.com/blog/ts)

În noapte

... adineauri eram în balansoar, pe terasa casei și am venit fuguța la calculator. Aerul de seară, umed, răcoros dar fresh, ca din vremuri demult apuse, ca de ieri și nicăieri, cu vise demult duse, cu speranța drept înainte, cu gândul meu în brațe...
Mă tot gândesc la viață, îmi fac o mie și una de griji din/pentru orice și nu știu să fiu alta!!!
Și al meu, doarme așa de frumos, mă uit la el zâmbind, simt că noaptea mă îmbie să sper și mai abitir la tot ceea ce îmi doresc să fac, vizitez, cred, dăruiesc, lupt cu toată ființa pentru noi doi! Și aerul ăsta de afară e tare aromat, miros de seară dincolo de orice gând.

(foto de pe myspace.com)

How life is teaching me...

. . . NOW !!!

. . . "Teachers open the door but you must walk through it yourself ” . . . BUT . . . “There are no miracles for those that have no faith in them” . . .

(ps: foto de pe www.media.photobucket.com)

Dragoste

Orice ar fi, știu, vreau, iubesc, doresc, simt, exist. Sunt iubită.

Aceasta îmi ajunge. Și de acum, timpul îmi va fi aliat, nu dușman.




ps: foto de pe Google Image.

Sănătatea, înainte de toate

O lecție pe care am învățat-o dur, în ultimele trei zile. Nu aș fi zis că o criză de rinichi mă poate termina, fiind prima și, sper, ultima.

Am mers la serviciu ca prostul la bâlci, rezistând în loc să mă ocup de problemă.

Acum, suport consecințele. Voi fi bine dar nah, trebuie tratament, investigații și multă, multă liniște.

De abia acum, simt că am învățat ceva. Cu ce preț?!!?

Mi-am integrat mereu sufletul în lumea celor duri și am călcat pe mine. Greșit! de acum, sănătatea înainte de toate. Altfel, la ce bun lumea, viața și timpul, dacă habar nu am sau nu am vrut (conștient), să mă ocup ȘI de mine?!

De 2 zile îmi ascult corpul, încerc să-l înțeleg, s-i înțeleg durerile și limbajul, știu dureros de lucid ca acest corp al meu a clacat pe fond psihic.

Culmea, zâmbesc clar astăzi, acum, sunt optimistă pentru că ȘTIU acum. Cum să fac față durerilor, vorbelor fără glas, tăcerii și sufletului meu, cum să fac față sunetelor pe care nu le aud, oamenilor pe care nu-i suport/sunt prea proști să știe de ce trăiesc (m-au rănit fiind vina mea, nu am știut cum să nu-i iau în seamă), cum să fac față greutăților serviciului și cotidianului, cum să fac față iubirii care vine de-a valma și cocoloșelii celor dragi, cum să fac fașă atracției pentru timp și viselor mele... oameni buni, ce am învățat eu în ultimele zile sună a clișeu, văd zilnic aceste lucruri, dar , totuși, m-a făcut să mă desprind de autenticitatea propriului meu fel de a fi și acum mă restabilizez pe poziție.

Îmi accept corpul, îl iubesc și voi prelua conștient, regulile sale și lumea în care trăiesc!

ps: foto de pe nea Gogu.

La mulți ani...

... iubitul meu! Cu toată dragostea, cu tot sufletul și cu tot ceea ce sunt.

Today my world is all around him. Today my soul is all mine.

Și astfel, întrevăd orizontul în doi, mereu dincolo de noi, între 27 clipe.