UN FULG DE ZĂPADĂ

Ăsta e cadoul pe care îl vreau luna asta.

Întotdeauna pentru mine fulgii de zăpadă au fost aparte... acum sunt, imediat după aceea nu mai sunt, s-au topit, dar imaginea lor rămâne în minte, senzația pe palmă...

Fulgul de nea este clipa pe care vrei să o prinzi, speranța că ești, orice ar fi.

Îl vezi, îl simți chiar și după ce s-a topit, la fel ca un sentiment: nu îl vezi întotdeauna, dar îl simți, știi că e.

Fulgul de nea este credința în mine că, orice s-ar întâmpla, mă pot strădui să am o capacitate decizională nelimitată, să încerc să nu fac promisiuni pe care să nu le pot respecta, să încerc să iubesc timpul exact așa cum e el, să mă bucur de cei dragi în felul meu și al lor, să nu-mi încetez credința în mine și în cel iubit doar pentru că nu știu ce va fi.

Zâmbesc, fug de echilibrul influențelor exterioare și mi-l caut pe al meu.

Îmi doresc un fulg de zăpadă, o ninsoare cât mai curând, o ocazie de a-mi testa toate limbajele iubirii și clipele alături de cei dragi.

Sunt pasivă de multe ori, sunt agresivă de alte ori, exact ca un fulg de zăpadă.

Sunt acum și imediat în secunda următoare sunt altfel. Sunt conștientă de tăcerea provocării, sunt conștientă de tăcerile lumii din jur. De zările ascunse ale fiecăruia dintre noi. Fiecare tăcere își are propriul fulg de nea și propria poveste.

Nu-mi confund emoțiile cu limbajul subconștientului meu, mă confund cu timpul.

Vreau să îmi asum riscul de a fi considerată orișicum, atât timp cât sunt eu și cât timp nu uit prezentul.

Mi-aș dori un fulg de nea, să mai văd cu ochi de copil!

*****

"Pe obraz, pe nas, pe umăr,
Tot cad fulgii fără număr
S-a oprit în palmă unul,
Iute, iute, închid pumnul
Desfac pumnul,
Unde-i fulgul?
Am în mână-un strop de rouă,
Sau un bob de apă, plouă?
S-a topit în mâna mea
Ca o lacrimă de nea." (de aici)

*****

Jamilla!

ps: fotografia este de pe nea Gogu.