joi, 11 martie 2010

Încurajare pt Mărgeluță

Măi Mărgeluță! Motive pentru care să reîncepi să zâmbești:

1. Ce-i al tău e pus deoparte. Crede în tine și în al tău. Ai dragoste, cu restul veți răzbi, încet-încet. Pentru că, poate, ți se/vi se întâmplă toate astea ca să descoperi cine ești/cine sunteți. Nu mă refer la a privi cu optimism ci a face un salt peste. Pur și simplu. Oricum nu ai ce pierde.

2.Tot răul e, mai mereu, spre bine. Indiferent de cât rău e, mereu se poate și mai rău dar, pe de altă parte, e o ocazie să devii mai puternică (nu te iau cu abureli, hai, zâmbește, trece...nu! dar te iau de priviri și te provoc să-ți accepți propriul fel de a fi exact așa cum este. de ce să-l schimbi? Nu ești tu de vină. Nici el!)

3.Sunteți sănătoși, aveți mâini, picioare, minte, ochi, auz și toate cele. Mai rămâne să descoperi ce trebuie schimbat în viața ta, să începi să crezi în tine (mă enervezi când trăiești pt alții, nu și pt tine. Lasă ce a fost, încearcă ce va fi cu alți ochi).

4.Vei ieși la liman și cu nunta, și cu totul. Dar ieși din casă, folosește altfel timpul. Agresivitatea asta a vieții/timpului nu are nevoie de autoculpabilizare până la limită și automutilare emoțională. Ai încredere în omul care ești, în ceea ce vrei să faci. Deci, fă ceva (ORICE, dar găsește-ți ceva care să te bucure, un hobby, o ocupație emoțional-recreativă, o modalitate să te bucuri de puținul timp împreună). Caută-ți încrederea unde ai ascuns-o.

5.Conștiința înțelege problema financiară ca o problemă fără de care nu poți supraviețui. Nu e chiar așa, fără sănătate nu poți supraviețui. Lasă plânsul și treci la treabă. Mobilizează-ți voința, încrederea, puterea de a privi. Nu te mai auto-limita la timpul din prezent și la probleme, nu te mai raporta la -nu pot-. POȚI.

6.Lasă durerea și prejudecățile deoparte. Contează că el este bine, nu a pățit nimic. Accidentul e nasol, mașina și mai și, dar el NU are nimic. Multe lucruri vin și se duc, la fel ca și experiențele urâte prin care ați trecut. Viața este, pur și simplu, sau nu este. DAR ESTE A VOASTRĂ și numai voi v-o puteți schimba. Nu mai aștepta să o schimbe altcineva. TU!

7. Luptă-te cu propriul prezent. Ia-l de moț și scutură-te de trecut. Dacă tu continui să te gândești la tot ce s-a întâmplat, nu te va mai lăsa să trăiești liniștită mai departe. Nu-ți mai irosi energia pe ce a fost, conservă-o pe ce va fi. Atât de puțin cât este acum, ESTE. NU ești singură, îl ai pe el, te are pe tine. Te ai și tu pe tine.

ZÂMBEȘTE și uită-te în oglindă. Schimbă-ți felul de a privi lucrurile și începe să crezi în tine și în voi.
Altfel, timpul TRECE. (Lasă-ți în pace violența gândurilor, furtuna calmează de multe ori. Fii tu și gata! Unde o să mai ardă!??!)

ps: restul listei ți-o faci tu, ai să vezi că mai sunt și alte motive. Nu ai voie motive negative să adaugi pe listă. Nu îți mai bloca modul de a gândi/simți și nu te mai autopedepsi.Nu rezolvi nimic. Pur și simplu, mergi mai departe și ia-ți timpul și încrederea de mână, alături de ceea ce simți (lovitura de grație nu mai e lovitură, dacă îi tragi un șut în minte și treci mai departe. Pur și simplu.)

Numai bine și te mai aștept.

JAMILLA!!!

2 comentarii:

Margeluta spunea...

Cand am zis eu ca esti o persoana deosebita, am avut dreptate! :) Cred ca orice om, cand primeste foarte multe lovituri puternice si ale dracului de dureroase de la viata are dreptul la un moment de slabiciune(ca sa-l numesc asa), timp in care poate sa planga, sa urle, sa injure, sa-si smulga parul din cap sau sa se dea cu capul de pereti sau mai stiu eu ce, daca asta il face sa-si verse frustrarea, sa-si consume durerea, sa-ai roada dezamagirea si alte sentimente de genul asta, daca asta il ajuta sa se simta bine si implicit sa se ridice si sa mearga mai departe! Toti avem dreptul la un astfel de moment de reculegere, de adunare a fortelor si lipire a cioburilor, ca sa putem merge inainte! Daca am tine totul in noi, am lua-o razna! De asta exista prieteni, sa ne ajute sa ne recladim dupa un astfel de cutremur! Multumesc pentru asta si tie! :)Un singur lucru ma umple de fericire: ca inca il mai am pe el!
Si un mic disclaimer: Omul din finalul povestii mele, nu sunt eu, caci subsemnata deja a trecut peste! :)

Anonim spunea...

Cred ca-i valabil pt. toti, nu numai pt. Margeluta. Ce fericit trebuie sa fie cel de langa tine sa aiba -ca sprijin si partener-o femeie puternica, desteapta, plina de speranta si optimism.