duminică, 6 decembrie 2009

FLUTURI



Fără mărgele din ore curgând pe drumul nostru - ars de zori

luam dimineața de mână cu sensul vieții pe frunte, amândoi.

Ușor se prelingea timpul între ochi fără ale vântului mori,

timpurii și urmărite de umbrele vieții pe lumea în doi.

Ușor șopteam auzului sunetul dintre cer și pământ,

roșu-grăbit din sufletu-ți învățând.

Iată-mă!

din - Înger de octombrie- de Oana Rovența-Micu.
JAMILLA!

ps: fotografie luată de pe Google Image.


5 comentarii:

BoB spunea...

o realitate de fata, nici macar femeie, sa fie sa crezi, ca un barbat s-ar multumi, si nu chinui, cu fluturi ... cind el are nevoie de cai verzi !...

Jamilla spunea...

@Bob, realitatea merge mana in mana, de cele mai multe ori, cu felul ambivalent al unui om, fie barbat sau femeie.

O realitate, ieri fată, azi femeie,
să fie când poți mulțumi un bărbat,
să-l chinui cu fluturii din stomac
când el are-n ochi astă scânteie !

:-)

BoB spunea...

zimbetul tau atunci e cheie, e facut din fluturii ce-i simte in stomac. dar nu mai putin inima de barbat e o inima ce iubeste in zadar linga o femeie! cum matasea si frumusetea ei niciodata nu pot fi total a sa.

Jamilla spunea...

@Bob, eu vorbesc din experienta mea proprie :-)

BoB spunea...

Jamilla....eu doar vorbesc ... experientza credeam ca nu se pune !