Vreau să fiu

Ce anume? Tot eu, şi totuşi, alta, numai lângă tine.
Vreau să fiu mai devreme decât sunt, decât ar trebui să fiu, vreau timpul mai rapid şi apoi, mai lent. Nu vreau să îmi îndeplinesc o dorinţă, vreau să ne împlinim dorinţele.
Te temi, şi eu mă tem singură. Cu tine nu mă tem. Norii nu sunt nori, norii sunt căi.
Vreau destinul în palme şi pe tine în braţe. Le am deja şi asta e împlinire.
Vreau mai repede înclinarea către sine şi mai târziu, către lume.
Sunt ce sunt, prin tine.
Te vreau exact aşa cum eşti şi mă vreau lângă sufletul tău.
Caut armonia depărtărilor de la orizont, o găsesc în tine.
Am deja dimineaţa cu soarele în braţe.
Vreau să fiu cu tine, lângă tine, vreau drumuri nu prin paşi zilnici, cât prin curajul zilei de mâine.
DA!
“Cred că dragostea ne ridică în propriii noştri ochi. Şi cât de mult ai vrea să fii aşa cum te vede celălalt! Ai dori, şi chiar încerci, să micşorezi distanţa dintre ceea ce ştii că eşti în realitate şi ceea ce intuieşti că vede în tine cel pe care-l iubeşti.” (Octavian Paler)
JAMILLA!

Ce am avut chef să gătesc..!

... ceva simplu, uşor, de vară şi fără mult efort.
Ceva care să meargă la un Martini cu măsline sau la un vin bun, preferabil Cabernet Sauvignon, cum am avut eu chef aseară.

Deşi o fac rar în ultima vreme, ador să gătesc şi să inventez reţete.
Aseară am gătit spaghete după reţetă proprie şi le-am mâncat împreună cu stăpânul inimii mele. Demult nu mai avusem ocazia să fac asta pentru mine şi el, pentru noi doi şi pentru o seară de vineri în care eu am fost cam bolnavă. Dar zâmbeam, trăiam clipa şi ascultam însuşi sunetul tacâmurilor în aer, pe lângă ritmul respirărilor noastre... (deh, am aparat acum ... e ceva nou să simt altfel!)

Au fost clipe plăcute, cu noi doi de mână şi cu nişte prieteni, clipe pe care să ţi le aminteşti zâmbind, cu gândul că, deşi totul este efemer, prezentul este ACUM şi AICI.

Nu vă lăsaţi niciodată pe mâna trecutului, priviţi prezentul ca pe un profesor şi acceptaţi-vă aşa cum sunteţi, dar şi cu gândul că SUNTEŢI.

Viaţa e cum e, o ştim cu toţii.

Timpul e cum e, aşa că ne rămâne propria noastră lume, printre telefoane şi neînţelegeri, printre zâmbete şi prea multă treabă şi da, printre cărţi şi feluri de mâncare...!

Deci, vă invit la ... poftă bună !

Spaghete a la Jamilla:

- un pachet spaghete
- roşii
- sos tomate
- ceapă verde şi ceapă roşie
- ardei gras roşu
- ardei gras glben
- câteva ciuperci (puteţi folosi Champignon, eu am folosit de la conservă o lingură de ciuperci tocate mărunt, că nu aveam din celelalte)
- muşchi file afumat
- şuncă piept de pui
- ulei
- cimbru
- busuioc
- sare
- piper
- boia de ardei dulce şi boia de ardei picant
- 5 linguri vin roşu (neapărat!)
- delikat

Se pun la fiert spaghetele într-o oală mare cu apă în care se pune şi puţin ulei, o lingură de sos tomat şi un pic delikat. Neapărat capac deasupra, pentru înnăbuşit!
În altă oală, mai mică, puneţi la călit/prăjit (puneţi ceva mai mult ulei, va fi necesar ulterior pt sos) ceapa, ardeii, pieptul de pui şi muşchiul file (legumele tocate mărunt sau mai mari, cum preferaţi, iar carnea tocată feliuţe subţiri şi lungi), se călesc bine-bine la foc mic (atenţie să nu se ardă, da?).
Apoi se adaugă roşiile tăiate cubuleţe şi câteva linguri de sos de tomate, împreună cu o cană de apă, se lasă să fiarbă la foc mic (preferabil cu capac deasupra). Apoi se adaugă ciupercile, condimentele şi se lasă iarăşi la foc mic. Se amestecă din când în când pt omogenizare, neapărat cu o lingură de lemn. Mai gustaţi din când în când. Începeţi să mai adăugaţi, dacă mai este nevoie, condimente.
Puneţi acum busuiocul şi cimbrul, mai lăsaţi 5 min să fiarbă la foc mai mare, apoi adăgaţi cele 5 linguri de vin roşu. Apoi iar daţi focul la mic şi mai lăsaţi puţin să fiarbă, cu capac.
POFTĂ MARE !!!

JAMILLA vă doreşte weekend plăcut...! (mâine merg la o nuntă şi nu apar pe aici)

CINE ÎMI PLACE ŞI DE CE!

Update: Numai Balanţă să nu fii! Noi ne răzgândim cel mai des şi suntem mereu la extreme. Până acum 2 ore eram atât de supărată şi ferm convinsă că nu mai dau pe aici cu lunile, iar acum am un chef nebun să scriu!!!

Update 2: De la IsabelleLorelai citire: Dacă aveţi cărţi care nu vă mai trebuiesc, nu le aruncaţi. Daţi-le copiilor orfani. Aici: http://www.cartipentruorfani.ro. Contact:
http://www.cartipentruorfani.ro/scrie_ne.html

Îmi place PETRA NEMCOVA. Supermodel născut în 1979 în Cehia, cu carieră începută la 16 ani. A trecut prin tsunami-ul ucigaş din decembrie 2004, din Thailanda. Se afla acolo cu logodnicul ei, Simon Atlee, care a şi decedat în ape. Petra a stat 8 ore într-un palmier până a fost găsită de nişte localnici, următoarele săptămâni stând în spital, cu răni grave. Revista `Glamour` i-a acordat premiul `Survivor` în 2005, pentru rapiditatea cu care a revenit in lumea modei. În 2006 aceasta poza deja pentru `Sports Illustrated`, ediţia pentru costume de baie. De asemenea, aceasta a apărut şi în varianta britanica a `FHM` ca Miss Mai.

În 2005 şi-a lansat cartea `Love Always, Petra` în care povesteşte despre viaţa sa în timpul regimului comunist, despre cum a reuşit să intre pe tărâmul modei, dar mai ales despre cum a supravieţuit morţii logodnicului său, Simon.
DE CE ÎMI PLACE? Pentru că a înfiinţat fundaţia HAPPY HEARTS FUND, destinată victimelor tsunamiului asiatic din decembrie 2004. Pentru că fundaţia ei continuă şi acum să lupte, spre deosebire de alte fundaţii care au dispărut odată cu presa.

Vedeţi pe http://www.happyheartsfund.org/.

JAMILLA!

ps: vă las în compania lui Zucchero, alături de cei dragi sufletului vostru.

Aaaa, şi dau leapşa la Elisa, Pescăruşul Argintiu, Ice World şi Ana-ea.

Rămas bun!

UPDATE:
Nu ştiu cât voi lipsi de aici, îmi va fi greu să nu mai scriu aici, dar e mai bine aşa pentru o vreme. Nu am fost în stare să şterg blogul ăsta. Nu pot.
Mi-am acordat răgaz până adun încă un an la vârsta mea. Voi ceilalţi dragi mie, staţi linştiţi, sunt Balanţă de septembrie, deci nu voi absenta prea mult.
Che sara, sara! (ce va fi, va fi!)
JAMILLA!!!
ps: aveţi mereu curajul să rămâneţi voi înşivă, aşa cum şi eu încerc să accept cursul vieţii. Pe cât mai curând, sper eu!

UPDATE: Leapşa de la Isabelle o transmit mai departe Reginei, lui Alin Farcas, Oanei, Ciupercutei, Cristinei Nichita, lui Cabral si lui Marius Sescu.

Ce fac alţi oameni şi nu face Jamilla:
Nu uit de amore mio, de mama, de tata, vorbesc zilnic cu ei, Nu mănânc pizza cu furculiţa, o mănânc cu mâna, Nu mănânc seminţe pe stradă, Nu sunt dependentă de ţigări (doar de cafea!)
Nu ţip, nici la nervi (doar trântesc!)
Nu călătoresc cu trenul, decât vara la mare, în rest prefer busul sau maşina
Nu ştiu ce e aia muncă pe câmp (nici nu vreau, sunt prea mămăligă)
Nu mă mai scald la ştrand, Nu dau beep la tel, dau sms
Nu prea port încăţări fără toc, Nu pun altuia beţe în roată
Nu ies din casă nearanjată şi parfumată (nu din superficialitate, ci am o prea mare cultură a grijii de sine şi de corp, prea mare uneori, recunosc)
Nu pot trăi fără kiwi, Nu pot trăi fără aromoterapie, Nu pot trăi fără masaj şi sport
Nu citesc politică în ziare, nu ascult la Tv politică şi nu discut politică
Nu urmăresc talk-showurile
Nu uit să ies chiar şi când plouă
Nu stau pe scaun la nunţi, joc până iese sufletul din mine
Nu mă complexez că nu aud bine, suplinesc prin altele
Nu stau fără cărţi, trebuie să citesc mai mereu
Nu am pus niciodată mâna pe un crocodil, o maimuţă
Nu suport să văd, mănânc sau să ating mâncare din goange, câini şi din astea prea exotice
Nu suport pupincuriştii , Nu mă ating de lucrurile altuia
Nu uit să zic „mulţumesc!”, Nu mă feresc să recunosc cine sau ce sunt
Nu suport să spăl vasele cu mănuşi, Nu suport să sortez rufele
Nu mănânc nesărat sau necondimentat
Nu pot să nu omor un păianjen când îl văd în casă, câhhhh, mi-e frică
Nu merg des la biserică ... am motivele mele şi prefer să mă rog acasă (asta nu înseamnă că nu am credinţă!)
Nu mă târguiesc la piaţă, Nu mă scarpin în nas sau în fund în văzul lumii, pe stradă
Nu port decât aur, foarte rar argint, Nu mi-e frică de şoareci, şobolani, hamsteri - îi fugăresc până la toţi sfinţii
Nu mă urc în montagne russe sau pe un cal şi nici nu suport să sar de la trambulină în piscină... Nu... mai ştiu acum! Lol!

UPDATE 2: Pentru cei care îmi simt lipsa:

Ce nu fac alţii dar face Jamilla:

1. Când mă apucă, turui ca mitraliera... chestia mă ţine cu orele. Poa" să fie şi şefa lângă mine, nu mă abţin întotdeauna.
2. Când mă apucă, fac ce mă taie capul. Adică: dacă mi se năzare la 12 noaptea să ies în curte să mă joc cu căţelul, o fac. Dacă mi se năzare să ies în curte dimineaţa când mă trezesc şi să beau cafea espresso (dacă mi-e lene să îmi fac) traversez frumos strada ÎN PIJAMA şi îmi iau de la restarurantul de pese drum. Punct.
3. Mănânc îngheţată când alţii mănâncă ciorbă.
4. Mănânc brânză feta sau de oaie absolut la orice fel de mâncare, zilnic, inclusiv la ciorbă.
5. Mănânc sărat, până la paştele cailor.
6. La serviciu, nu mă jenez să spun ce mi trăsneşte în cap. Sau să fac, dacă pot. Adică: mi s-a năzărit să stropesc colegii cu apă, am luat furtunul din grădina şi cum ieşea unul, cum "pac" cu apă. Uite aşa. Să se sature babele care bârfesc, să aibă apă la moară. Punct.
7. Să nu se pună nebunii cu mine (lucrez în domeniu) că pot fi mai nebună ca ei.
8. Nu mă jenez în alimentară să cer şi aia, şi ailaltă, până la exasperare, chit că în spatele meu e coadă cât postul Paştelui.
9. Dacă îmi vine să plâng, plâng! Nu contează cum, de ce şi când. Basta!
10. Dacă mi se năzare să-mi fac coafură afro în toiul nopţii, o şi fac. Chit că a doua zi am serviciu... s-au obişnuit colegii cu mine! Am fost si verde în cap.
11. Râd mult şi dacă mi se pune pata, râd şi mai mult. Gafez de-a dreptul!
12. Dau peste nas direct (verbal... subtil... ) oamenilor (colegilor). Şi nu îmi pare rău mai niciodată.
13. Mă dau mare uneori când umblu cu aparatul în ureche. Butonez telecomanda şi alţii cred că-i pager.
14. Am 1,75 m şi port tocuri de 10-12 cm...fac 1,80 şi ceva şi tot nu-i destul pt mine. Iubesc înălţimea.
15. Nu suport să mă îmbrac în negru. La mine e lege roşul, galbenul ... mai toate culorile!
16. Sunt fashion-victim şi o recunosc ca atare!
17. Dacă mi se năzare sau "îmi vine", scriu poezii înclusiv în baie.
18. Când nu am ce face, mă duc frumos în curtea vecinului, îi iau căţelul şi îi fac şi aluia baie.
19. Aş sta aproape tot timpul pe capul stăpânului inimii mele. Dar stau numai jumătate din timp.
20. Sunt geloasă pe avioane, elicoptere, păsări ... vreau şi eu să văd cerul altfel.
21. Nu suport să nu am accesorii aparte când ies din casă ... chit că asta înseamnă şi broşă pusă pe cravată.
22. Mă parfumez şi când merg la culcare. E lege la mine.
23. Sunt geloasă pe timp. Vreau mai mult, mai multe cărţi de citit şi mai multe clipe.
24. Am curaj să fiu cum vreau.
25. Nu port fuste mini, dar port bun-simţ maxi.
26. Dacă mă apucă, îmi termin salariul până la ultimul bănuţ în jumate oră. Să nu zic că nu am facut-o şi p-asta.
27. Fug ca dracu" de tămâie, de ciorba de burtă. Punct!

De la capăt ... când oi reveni.

JAMILLA!

Cuvinte, sentimente, stări de viaţă

Am lipsit mult, foarte mult de aici. Da, am trecut prin câteva chestii, nu am vrut să vorbesc cu nimeni pe net, v-am lăsat în tăcere fără răspunsuri şi cu multe întrebări pe cap, ştiu, pur şi simplu am vrut să fiu singură, doar cu cei de acasă, am simţit că trebuie să mă rup o vreme de tot.

Mi-am simţit sufletul spart şi reîntregit, m-am simţit pe mine aceeaşi şi, totuşi, alta.

Sper, vreau să cred că sunt mai puternică acum. Da, sunt convinsă că sunt!

Nu, nu am probleme în dragoste, am avut ceva probleme cu sănătatea (nu grave, dar destul cât să mă sperie până să aflu despre ce e vorba şi să mă mai calmez) şi câteva "surprize" la serviciu (încă o dată îmi confirm faptul că la serviciu colegii rămân colegi, nu există să-şi fie şi prieteni cu adevărat) şi am simţit nevoia să stau in concediu, departe de toţi şi toate.

Ştiu că nu mă veţi înţelege greşit...

Am fost la Bucureşti, am trecut prin spaime puerile cu analizele, am revenit acasă cu sufletul strâns, fără niciun chef să reîncep cotidianul.

Cei care ştiţi cum e să întâlneşti o stare din aceasta în viaţă, mă veţi înţelege mai bine.

Isabelle, ţi-am dus dorul. La Bucureşti nu am stat prin oraş, ci numai pe la doctori şi specialişti în protezare auditivă (câhhhh!), motiv pentru care nu te-am căutat, ştiam că nu o să putem sta liniştite de vorbă. Aş fi vrut să te cunosc!! Sunt convinsă că mai vin la Buc. M-am gândit la tine!!! (unul din motivele pentru care nu am mai dat pe net, este şi că am restricţie la calculator ceva vreme, nu am voie la monitoare etc, până nu mă pun pe picioare cu durerile de cap şi restul, azi e prima oară după ceva timp când intru).

Meşteriţa Manole, mi-a plăcut că m-ai certat... dar nu aveam cum să-ţi spun pe unde umblu...! Fac parte din tagma celor care ţin în ei, nu din frică sau jenă, ci din prea multă mândrie...! Pe de altă parte, nu prea sunt obişnuită să mă deschid direct aici, pe blog. Las, nu scăpaţi voi până la urmă, de mine!

Elena, suflet drag... tu ştii!

Cora, am trecut prin Valea Oltului şi nu ai să crezi, dar am văzut pescăruşi!!! Da, Cora, şi erau superbi.... nu-ţi mai spun de vremea de afară !

Elisa, maică, sunt convinsă că, în tot timpul ăsta în care am lipsit, pe masa ta au trecut multe bunătăţi... am ceva de recuperat, dar puţin câte puţin, nu vreau să mă îngraş, lool!

ALL: vă pup cu drag şi bine v-am regăsit!!!

Jamilla vă lasă în compania unei poezii preferate, scrisă de Jacques Salome:

Declaraţia drepturilor bărbatului şi ale femeii la dragoste

A te întâlni fără a te restrânge,

A te dori fără a te lua în posesie,

A-ţi vorbi fără a te stăpâni,

A-ţi mărturisi fără a te trăda,

A te păstra fără a te devora,

A te ajuta să creşti fără a te pierde,

A te însoţi fără a te păzi, ...

şi a fi, astfel, eu însumi în miezul tainei tale.

ps: vă recomand cartea "7 zile pentru o eternitate" - Marc Levy!