Pentru el

Am scris la Cabral, pt concurs. Dar, dincolo de acest concurs, am scris mai presus de privire, suflet si gand.

Ma mancau degetele sa scriu, imi ardea creierul sa fug dupa timpul nostru. Al meu stie, simte zi de zi. Eu nu scriu pentru reconfirmare sau sa vedeti voi, ceilalti, scriu pur si simplu, sa mai las iar un sentiment in urma, un pas si un zambet, un gest si gand, caci daca nu acum si nu pt EL, atunci cand... pt cine atunci!?!??!

Zambesc cu gura pana la urechi.

Misto sa fii om. Si tare nu as vrea sa fiu nemuritoare.

Jamilla!

"“Il iubesc… iubesc simplu si, in mod paradoxal, complex in curgerea timpului. Il iubesc pentru ca are calitati, pentru ca are defecte, pentru ca e omul meu, pentru ca, in fata lui sunt EU,  nu femeia machiata, aranjata , sofisticata sau ce vreau eu sa fiu, sau mai stiu eu cum… sunt eu, cea adevarata, total adevarata, dincolo de handicapul meu auditiv, de defecte, de felul de a fi, de calitati, dincolo de ce stiu sa fac si de cum stiu sa fiu. Il iubesc nebuneste azi. Maine poate il iubesc calm, poimaine ma sucesc si devin vulcanica intr-o tacere atat de simpla in luciditatea ei, rasfranta doar in gesturi. Il iubesc, pur si simplu, pentru ca rade frumos, zambeste, pentru cum se enerveaza , ori cand devin prea logoreica, ori cand imi repeta de zeci de ori cand nu inteleg… apoi ma imbratiseaza. Il iubesc fara gandul ca maine poate nu va mai fi asa. Il iubesc azi, acum, prezentul demiurgic contra unui timp care mereu se grabeste… iubesc cum ma mangaie.... Il iubesc pt cum ma ,,altoieste,, verbal, pe un ton calm, cand stau si imi plang prea mult de mila. Ma trezeste la realitate si ma lasa in continuare sa fiu EU, exact cum eram si inainte sa ne cunoastem. IUbesc felul in care ma lasa sa-mi pastrez mereu aceeasi identitate de sine. Il iubesc caci mi-a aratat ca, desi suntem atat de muritori, putem fi noi insine, e singurul lucru care iti ramane in viata cu adevarat al tau. NOI, fara minciuni, fara aparente, fara parerile altora si experiente constranse de cotidian. Iubesc ceea ce inseamna numele meu pe buzele lui sau ceea ce traiesc cu el, trezindu-ne impreuna dimineata. Nu am cum sa nu iubesc, de asemenea, si felul in care isi bea cafeaua sau rade… gesturi pe care eu le vad si altora li se par obisnuite dar pentru mine, cele mai mari.  Iubesc cum prinde o clipa timpul in bratele lui (aratandu-mi un gest de dragoste sau fiind el insusi, simplu!) si imi zice: buna dimineata, veverita mea! Noapte buna!"