Am soarta mea și îmi place cum o am. Singură mi-am făcut-o, pe alocuri, alții au hotărât-o pe margini dar ce e scris, e scris deja.
Timpul meu prezent mă trage de urechi deseori, vine cu frate-său, trecutul (noroc că-l alung rapid!!) căci eu bâjbâi încă în a-mi creea viitorul. Schimbarea mea în mai matură devine un drum greu accesibil, dar drumul meu. Trăiesc și știu de ce/pentru ce. Restul cred că nu ar trebui să mă mai mire. Și totuși mă miră de ce sunt atât de înnebunită după chestii simple, atât de simple în farmecul lor.... ciocolata-baton Bounty pe care o mănânc cu febrilitatea unui copil, fiind ciocolata copilăriei mele.... cafeaua pe care o beau zilnic, dar mă întind la ea cu savuratul, de parcă ar fi ultima.... cărțile pe care le citesc, joaca cu Alfie (scuzați cacofonia), statul pe miresici.ro, ieșirile în oraș, machiajele, dansul, muzica.... timpul în care fac toate astea, iubirea, familia, serviciul, totul.
Sunt nevoită să-mi asimilez timpul meu din ce în ce mai des, în sensul acelor de ceasornic, punctuale în curgerea lor rapidă spre viitorul meu. Riscul de a fi pedepsită de conjuncturile vieții, atunci când fac exact ce cred eu de cuviință, este mic/pueril pe lângă riscul pe care mi-l asum fiind eu însămi. Ăsta-i sensul vieții mele.
Ăsta-i timpul meu, cartea pe care trebuie să o joc la fiecare secundă, fără a da la zaruri clipele cu cei dragi contra a altceva mai permisiv, căci nimic din ce e atât de ușor, nu e atât de plăcut. Sunt atât de sigură de mine în mediul celor dragi, că nimic nu-mi mai trebuie.
JamilLa!
ps: devin melancolică recitindu-l pe Jacques Salome.
"Nu e de ajuns sa îi promit ziua de maine, dacă nu sunt capabil/ă să trăiesc in prezent."
5 comentarii:
Mulțumesc pentru aceste cuvinte :*
Așa de frumos ai scris că mi s-au umezit ochii.
Pari fericita, si asta-i mare lucru. Cate lucruri poti sa faci, intr-un timp determinat,de parca fericirea iti da aripi, iti comprima timpul si-ti multiplica sarcinile cotidiene.
Sper sa pastrezi si ceva rezerve fata de evolutia lucrurilor in viitor. Asa, pt. protectie si aparare emotionala. In general, viata nu se desfasoara pe coordonate dinainte stiute. Ba din contra. Sunt atatea femei care nu pot sa-si cumpere o rochie, daramite sa viseze la o nunta ca-n povesti. D'aia te felicit! inca o data.
Silviu
@Bianca, scriu ce simt, doar ma stii deja :-) stiu cum e sa te regasesti in sufletul altcuiva. hai, zambeste, avem atatea motive de bucurie in viata!
Deja avem ceva in comun daca printre placerile tale zilnice se afla si statul pe miresic.ro :). Foarte frumoase cuvintele tale.
Viata este Cartea...
O zi minunata iti doresc
Trimiteți un comentariu